|
Stiinta a stabilit, ca pestii au voce si
auz. Dar intre ei se inteleg... in limba lor. Un invatat a demonstrat
recent, ca melodiile armonioase ce se raspindesc in apa, in forma
de evantai influenteaza placut asupra pestilor si-i atrag spre mal.
Crocodilul nou-nascut e de trei ori mai mare decit oul, din care
abia a iasit.
Cel mai mare ochi este cel al caracatitei. Diametrul lui ajunge
la 40-50 cm.
In jungla sud-americana din Columbia a fost descoperita cea mai
puternica otrava naturala cunoscuta. Ea se poate gasi in pielea
unei mici broaste. Otrava a fost denumita batrahotoxina.
Forma hidrodinamica ideala si greutatea specifica mica a delfinilor
le permite sa se miste prin apa cu o viteza de pina la 50 km pe
ora.
Delfinii respira aer si deaceea ies la suprafata o data pe minut
.
In imprejurari exceptionale se pot afla sub apa pina la 6-7 minute.
Auzul fin al delfinilor se explica prin aceea, ca ei sesizeaza
undele sonore nu numai cu organul lor acustic, dar si cu tot corpul,
mai cu seama cu pielea de pe cap.
Exista un mic pestisor, inarmat cu un ac ascutit, care e unul din
dusmanii cei mai primejdiosi ai rechinului.
Fiind inghitit de acest urias animal rapitor, pestisorul sparge
cu acul pintecele rechinului si iese in libertate. Ca urmare, rechinul
moare.
In lumea animalelor recordul la sarituri este detinut de antilopa
cu labe negre care sare peste 12m. Cangurul cenusiu sare peste 8
m, delfinul ? 5m, elanul ? 4m.
Un grup de cercetatori a stabilit ca ursii polari sint dotati cu
niste ochelari de soare naturali.
Ochii lor sint aparati de un fel de membrana care are rolul de a atenua
lumina orbitoare reflectata de zapezile vesnice ale nordului.
Una din cele mai curioase si rare maimute din lume este cea denumita
mustata regala. Aceasta maimuta este atit de mica, incit incape
intr-o palma, in schimb are niste mustati foarte mari.
Maimutica traieste in junglele braziliene si se hraneste cu fluturi,
gindaci, arahide, banane etc.
Numai 10 minute sint suficiente pentru o camila ca sa-si bea portia
sa de apa de 125 litri. Ea rezista fara apa 14 zile, insa pierde
30% din greutate in acest interval de timp.
In nordul Australiei se intilnesc fluturi cu dimensiunea de 26
cm. Localnicii folosesc carnea lor. Se intelege ca fluturii nu sint
vinati cu plasa, nici cu pusca, ci cu arcul si sageata.
Albinele nu vad culoarea rosie, in schimb pot vedea razele ultraviolete,
invizibile pentru ochii nostri.
Coloniile de furnici se razboiesc intre ele si e vai de furnicile
ratacite pe domeniul altei colonii.
Recunoasterea furnicilor straine se face dupa miros, deoarece ? asa
dupa cum au stabilit cercetarile ? fiecare colonie isi are mirosul
ei specific. Asa dar, furnicile straine care ratacesc sau cele care
ataca o alta colonie sint usor de recunoscut.
Cea mai lunga limba apartine mamiferului numit furnica.
Capul ei seamana cu o trompa intinsa, insa limba-i lunga nu incape
nici in aceasta cutie. Deaceea limba furnicii nu-si ia inceputul din
gura, nici din gatlej, dar e fixata de osul pieptului.
Albina e unica insecta domesticita de om.
Cea mai mare floare o are Rafalezia Arnoldi, care creste in padurile
tropicale din sud-estul Asiei pe insulele Filipine.
Floarea ei are 3m circumferinta si cantareste 10kg. Un boboc de floare
e de 2-3 ori mai mare decat o capatana de varza.
Cel mai stravechi arbore din lume e considerat un baobab, care
creste in Africa rasariteana. Are 5000 de ani.
Un pom fructifer rar, avand originea in California, a fost cultivat
in sera gradinii botanice londoneze.
Prin altoire s-au obtinut simultan lamai, mandarina si 2 specii de
portocale.
Cele mai mari frunze le are palmierul rafie de pe malurile Amazonului.
Frunzele acestui palmier ajung pana la 22m lungime si circa 12m latime.
10 oameni se pot adaposti sub asemenea frunza.
Unde este cel mai inalt arbore de pe planeta noastra? Care este
inaltimea lui? Se considera ca recordul in aceasta privinta este
de 109m, apartinand unui arbore ce creste in California.
Insa s-a aflat ca tot in California a fost descoperit un arbore mai
inalt ?112,3m.
Diametrul acestui gigant ?13,5m. Varsta ? peste 1000 de ani.
In pustiurile din Peru creste un cactus care poate sa mearga. In
loc de radacini el are niste excrescente acoperite cu tepi ascutiti.
Cand bate un vant puternic, cactusul se deplaseaza pe distante mari,
luandu-si umezeala si hrana nu din sol ci din aer.
Baobabul poate trai pana la 5000 de ani? Urmeaza maslinul-2000,
stejarul-1600, teiul-1150, cedrul-800, parul-400, chiparosul ? 350,
ulmul ? 335.
Pe tarmurile Marii Mediterane creste un arbore ? busola ? pinul
de Alepo. Are inaltimea de 10-15m.
Trunchiul pinului este intotdeauna inclinat spre sud. Dupa acest semn
poti determina punctele cardinale.
Savantul indian Sing a supus unii arbusti din familia Potos, timp
de o luna, unui tratament zilnic intre orele 5 si 6 dimineata.
S-a constatat ca acesti arbusti au avut o crestere considerabila fata
de altii carora le-au lipsit sunetele odihnitoare ale flautului.
Sporul de 25 procente in inaltime, 50procente in numarul de frunze
si 30 procente in dimensiunea frunzelor, sant cifre care demonstreaza
influenta muzicii asupra cresterii acestor arbusti.
Pe insula Madagascar se inalta copacul de paine, care e supranumit
mama-padurii.
Copacul atinge o inaltime de 20 de m., avand o circumferinta de peste
5m..
Un botanist suedez a realizat un ceas cu totul original. Bazandu-se
pe faptul ca unele specii de flori se trezesc si adorm la ora exacta,
el a plantat flori intr-o ordine anumita.
In acest fel, el a creat un ceas adevarat, florile caruia se trezesc
pe rand, indicandu-i ora respectiva.
In Africa de Nord creste copacul necuratului. Scoarta lui contine
un procent mare de fosfor, ceea ce il face sa lumineze.
Noaptea poti citi sub acest copac.
Fructele culese in orele de dimineata sau de seara sant mult mai
gustoase decat cele culese la amiaza.
In padurile tropicale, unde nu se schimba anotimpurile, copacii
nu au inele anuale.
Pasarile aduc un folos nepretuit omului prin aceea ca, distrug insectele
si micile rozatoare daunatoare. O forfecuta prinde intr-o vara pina
la un milion de muste, musculite, tintari si paduchi de plante; un
pitigoi maninca intr-o zi insecte cu o greutate totala egala cu greutatea
lui.
Un stol de 1000 de grauri cu puii lor pot sa nimiceasca intr-o luna
22 tone de lacuste, iar o cucuvea maninca intr-o vara 1000 de soareci
de cimp, facindu-se astfel o economie de o tona de cereale. |
SalvaEco 
