Ioana Bobana, directorul Centrului de Informare si Coordonare MEM
- Pentru Miscarea Ecologista din Moldova perioada de timp cuprinsa intre Aarhus si Kiev a insemnat un proces continuu pentru dezvoltarea si consolidarea ecologismului in tara noastra. Eforturile Miscarii Ecologiste din Moldova au fost orientate spre integrarea domeniului de mediu din republica in sistemul de securitate ecologica a continentului european, fortificarea pe plan intern a Autoritatilor Centrale de Mediu (sa nu uitam ca MEM a fost promotorul principal in ridicarea statutului Departamentului de Mediu la nivel de minister), sustinerea colegilor din organizatiile teritoriale. Punem pret colaborarea Miscarii Ecologiste din Moldova cu organismele internationale, cu Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului, cu REC-Moldova. Indiferent de interpretarile trecatoare, consideram ca am reusit sa evitam confruntarile artificiale si sa realizam cateva proiecte bune cu MECDT si REC-Moldova. In consecinta astazi avem o "Biblioteca Verde", unica de felul ei in aceasta regiune a Europei, un "Muzeu Verde" la Stefan Voda, un adevarat centru de educatie ecologica prin actiuni concrete - OT Chisinau, proiecte mici, dar eficiente la Soroca, Ungheni, Sangerei, Glodeni, Rezina, Corjeuti. Am implementat mai multe proiecte care s-au bucurat de sprijinul populatiei si al autoritatilor centrale si locale, am aparat respectarea legislatiei de mediu, ne-am opus categoric si am protestat contra tranzitarii deseurilor radioactive pe teritoriul Moldovei. In contextul acestor ani plini de evenimente si fapte concrete as considera un succes traditia expeditiilor ecoturistice sub genericul "Perlele Moldovei" ("Perlele Prutului" si "Perlele Nistrului"). De remarcat si proiectele:
"Un mediu sanatos pentru fiecare cetatean", scopul caruia a fost de a sensibiliza populatia si autoritatile la problemele de mediu, furnizarea de informatie ecologica, in vederea sporirii gradului de participare publica prin constientizarea de catre cetateni a responsabilitatii ce le revine in domeniul conservarii unui mediu inconjurator curat, propice dezvoltarii si perpetuarii tuturor formelor de viata.
Un alt proiect a fost "Suport pentru consolidarea capacitatii "Bibliotecii Verzi" la implementarea conventiilor si acordurilor internationale in problemele de mediu".
Implementarea acestui proiect a oferit celor interesati atat posibilitati de colaborare internationala in domeniu, posibilitati de a atrage noi investitii, cat si asistenta tehnica pentru protectia mediului, posibilitati pentru asimilarea noilor cunostinte cu privire la accesul la informatia de mediu si luarea deciziilor la nivel local.
Cu ajutorul filialelor noastre care au avut ca scop sensibilizarea si constientizarea factorilor de decizie si a populatiei la necesitatea implementarii programelor nationale de protectie a mediului inconjurator am implementat proiectul "Itinerarul ecologic mobil".
In cadrul acestui proiect, au fost organizate intruniri in diferite localitati din judetele republicii. Impactul a fost de o amploare neobisnuita, dovada fiind desfasurarea unei activitati eficiente de implementare a planurilor locale de actiuni, de constatare si de informare in problemele protectiei mediului.
Prin aceste activitati Miscarea Ecologista din Moldova si-a propus sa asigure o diversificare maxima a procedeelor de sensibilizare a opiniei publice si accesul la informatie al unui numar cat mai mare de cetateni si, astfel, sa asigure exercitarea unei influente cat mai mari a populatiei in procesul luarii deciziilor de mediu si o colaborare intersectoriala la nivel de comunitati locale, in vederea rezolvarii problemelor de mediu.
Kievul inseamna pentru Miscarea Ecologista din Moldova inca un pas spre Europa, inca un pas ca Moldova sa devina mai curata, prospera si mai sanatoasa.

Radu Bajureanu, organizatia ecologica de tineret "SalvaEco"
- Timp de cinci ani de zile societatea civila e in continua dezvoltare, lucru caracteristic si pentru ONG-urile de protectie a mediului. Semnarea de catre Republica Moldova a Conventiei de la Aarhus a pus punct neclaritatii si s-a mai facut un pas spre dezvoltarea unei societati democratice.
Accesul la informatie, procesul de luare a deciziilor si participarea publicului in rezolvarea problemelor sunt indicatori durabili ai societatii civile. Totusi o lacuna se mai simte in relatia putere - ONG-uri.
Organizatia Ecologica de Tineret "SalvaEco" a fost inregistrata acum 4 ani. In aceasta perioada am contribuit la propagarea protectiei mediului prin diverse activitati practice si informative. Un exemplu elocvent poate servi Portalul Ecologic "Ecologia incepe AICI" - www.salvaeco.org", lansat in luna iulie 2002 pentru ca in aprilie 2003 sa inregistreze 60.000 de vizitatori. Zilnic portalul este accesat de 500-600 persoane. Aceasta e o cale eficienta de informare a publicului despre noutatile ecologice. In fiecare luna aici se pot gasi 30-50 de stiri din circa 25 de surse din tara si de peste hotare.
O activitate de talie internationala este protestul organizat de ecologistii din Ukraina, care acuza dorinta autoritatilor de la Kiev de a da start constructiei unui canal naval ce ar permite sectionarea Rezervatiei Biosferice Dunarea in doua parti. Am initiat un proces de colectare a semnaturilor impotriva acestei idei monstruoase, proces care continua. Au reactionat la apel persoane din Moldova, Romania, Ukraina, Ungaria, Bulgaria si Rusia, care au semnat nota de protest initiata de Echipa "SalvaEco". Ecologistii tind ca problema sa fie inclusa in ordinea de zi a intrunirii ministrilor de la Kiev. Fara utilizarea noilor tehnologii in promovarea ecologiei, nici solutionarea problemelor de mediu nu ar fi posibila. Circa 96% din numarul ONG-urilor de mediu folosesc computerul si Internetul in cadrul organizatiei.
Un alt exemplu este actiunea de protest organizata de Comitetul National Anti-Tranzit nuclear, din care face parte si "SalvaEco". Actiunea de protest din martie din fata legislativului din Moldova nu se vedea realizata fara accesul la informatia pusa la dispozitie de catre initiatorii protestului. Circa 45 de organizatii din Moldova, Romania, Rusia, Ukraina, Bulgaria, Franta, SUA, Irlanda, Belorusia si-au exprimat dezacordul in problema ratificarii de catre Parlament a acordului cvadripartit de tranzitare a deseurilor nucleare pe teritoriul Moldovei. Pe Internet a fost plasat un mesaj anti-tranzitare, care timp de 5 zile a fost semnat de 580 de oponenti ai acestei decizii.

Ilia Trombitki, Societatea ecologica "Biotica":
In perioada 1998 - 2003, organizatia noastra, impreuna cu structurile similare de pe teritoriul R. Moldova, a desfasurat o ampla campanie de implementare a Conventiei de la Aarhus si de informare a opiniei publice cu privire la acest important document international. Datorita unui proiect pe care l-am realizat impreuna cu organizatia neguvernamentala UFU din Germania, am editat prima carte in Comunitatea Statelor Independente care descrie Conventia, probleme abordate si propunerile pentru ameliorarea situatiei. Societatea ecologica "Biotica" a publicat primul text al Conventiei Aarhus in limba romana. Aceste activitati au fost posibile gratie sustinerii de care am beneficiat din partea partenerilor nostri din tara si de peste hotare, din partea Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului. Multumim domnilor Arcadie Capcelea, Alexandru Jolondcovschi, Gheorghe Duca.
Ceea ce ne-am straduit sa efectuam in aceasta perioada este sa implementam principiile Conventiei de la Aarhus. Am muncit mult, dar cred ca reusita cea mare consta in demararea procesului de consultare cu populatia din zona rurala in problema crearii primului parc national din Moldova - "Nistrul de Jos". Este adevarat ca nu am fi reusit fara suportul satenilor, care au inteles beneficiile dezvoltarii durabile mai bine decat unii dintre guvernanti.
Conventia de la Aarhus ne-a fost utila atunci cand, la insistenta societatii "Biotica" in Legea biosecuritatii au fost incluse capitolele despre accesul la informatia de mediu si participarea publicului la solutionarea problemelor de mediu.
Particip la procesul de dezvoltare a mecanismelor Conventiei, la sedintele grupurilor de lucru pentru implementarea Conventiei in domeniul stabilirii organismelor modificate genetic, al registrelor poluarii etc.
Cu toate acestea, cred ca exemplele pozitive sunt inca sporadice. Cele mai importante decizii continua sa fie adoptate fara consultarea populatiei, fara discutii in presa, ignorand faptul ca toate legile si hotararile, precum este spus clar in Conventie, trebuie sa fie accesibile tuturor la stadiul in care mai exista posibilitatea de a le schimba in folosul comunitatii, nu spre detrimentul ei.
Cred ca a venit timpul pentru dezvoltarea legislatiei nationale in sfera problemelor stabilite de Conventia Aarhus. Multe se discuta. Dar nu sunt implementate. In primul rand trebuie de stabilit mecanismele legale si institutionale efective pentru realizarea conventiei. Internetul trebuie sa fie un instrument al consultarii opiniei publice, proces extrem de important. Este timpul ca in implementarea conventiei sa fie implicate si alte ministere si departamente, nu doar ONG-urile de mediu.
Valentina Jamba, presedintele OT Soroca MEM:
- Dupa ce R. Moldova a semnat si ratificat Conventia de la Aarhus am fost ferm convinsi ca lucrurile vor merge spre bine. Materialele conventiei promit un proces de democratizare a protectiei mediului si crearea societatii civile.
Articolul 4 "Accesul la informatia ecologica" si articolul 6 "Participarea publicului la luarea deciziilor privind domeniile concrete de activitate" au incurajat membrii OT Soroca MEM la actiuni concrete de propagare a materialelor Conventiei. De la seminarele organizate de REC Moldova si de MEM am primit materialele si informatii necesare pentru lucru cu publicul larg. De la primele intalniri cu cetatenii din Rudi, Iarova, Holosnita am sesizat neincrederea oamenilor in aplicarea articolului 6 . Zeci de exemple aduse de ei faceau sa se potoleasca entuziasmul nostru. Daca tinem cont ca ne intalneam cu profesorii din aceste localitati, atunci ramane sa ne imaginam ce vor zice alte grupuri ale populatiei. Avem impresia ca acest articol nu este citit de autoritatile statale.
Sunt importante toate proiectele implementate de organizatia noastra, desi nu avem tocmai multe. |in sa mentionez proiectele "Nistrule, pe malul tau..." si "Cunoaste si ocroteste plaiul" - ambele cu sustinerea financiara a REC Moldova.

Victor STRATILA, Centrul public de avocatura ?Eco-Lex?:
Adoptarea si ratificarea de catre Parlamentul R.Moldova a Conventiei de la Aarhus a insemnat in primul rand legiferarea accesului cetatenilor la informatia de mediu, accesul la justitie si asigurarea dreptului cetatenilor de a participa la adoptarea deciziilor de mediu, fapt care a permis organizatiei noastre de a oferi cetatenilor suport juridic in apararea drepturilor lor la un mediu curat. Insa chiar daca Moldova a ratificat prima aceasta Conventie implementarea acesteia lasa de dorit.
Pentru a asigura accesul la informatie, incepand cu anul 2000 organizatia noastra impreuna cu postul national de radio "Luceafarul" difuzeaza saptamanal emisiunea in direct "Avocatul meu".
La aceasta emisiune se ofera consultatii juridice si informatii de mediu.
Un alt proiect al organizatiei este proiectul "Ziua juristului ecologist". In cadrul acestui proiect colaboratorii CPAE "Eco-Lex" se deplaseaza in satele si comunele amplasate mai departe de centrele judetene si de sector, acordand cetatenilor consultanta juridica pe problemele de mediu.
Nu mai putin important este si proiectul "Participarea publicului" in cadrul caruia organizatia noastra a organizat impreuna cu OT Chisinau a MEM audieri publice in problemele amplasarii parcarilor si parcajelor, autogarii s.a.
In aceasta perioada au fost finalizate mai multe actiuni in judecata privind respectarea drepturilor la un mediu curat (LukOil, HG nr.666 s.a.).

Vladimir Garaba, presedintele OT Chisinau a MEM:
De la Conferinta a IV de la Aarhus pana in prezent organizatia a fost in continua ascensiune. A crescut considerabil numarul de proiecte implementate precum si bugetul total. In anul 2002, de exemplu au fost realizate 12 proiecte. Unul din ele este monitoringul obstesc al calitatii factorilor de mediu in municipiul Chisinau care cu unele intreruperi, se deruleaza din anul 1998 pana in prezent. Am ajuns al 27-lea numar al Buletinului ecologic municipal distribuit pe mai mult de 600 de adrese.
Traditionale au devenit orele ecologice de clasa initiate de noi cativa ani in urma, in prezent sustinute si de MECDT, precum si Olimpiadele ecologice scolare desfasurate anual in municipiu apoi si in intreaga tara. In aceasta perioada am participat si am implicat populatia la consultarea a 7 proiecte de planuri sau decizii ale Parlamentului, Guvernului, Primariei mun. Chisinau, inclusiv programul de alimentare cu apa a localitatilor R. Moldova, politica de mediu a R.M., schema de amplasare a statiilor PECO in mun. Chisinau, delimitarea hotarelor spatiilor verzi ale mun. Chisinau etc.
Am realizat cinci proiecte privind valorificarea deseurilor, am desfasurat activitati practice de redresare a starii mediului. Am implementat proiectele "Pentru un mediu curat", "Amenajarea zonei de odihna Valea Morilor", "Bacului - maluri curate" s.a. care au permis sa fie reconstruite si amenajate un sir de cismele in parcul silvic "Rascani", la Posta Veche, cartierul Ceucari s.a.
Acum se implementeaza proiectul "Reabilitarea ecologica a iazurilor din parcul silvic "Rascani".
Avem stabilite relatii de cooperare cu majoritatea subdiviziunilor municipale. Activitatile au fost realizate datorita suportului financiar al sponsorilor si, in primul rand al Fondului Ecologic Municipal, Fondul Ecologic National, REC-Moldova, Fundatiei Britanice KHF, Bancii Mondiale, Ambasadelor SUA, Olanda etc.

Gheorghe Sova, presedinte ONG-ului "Alianta intre generatii":
- Pentru ONG "Alianta intre generatii", perioada 1998 -2003 este una de statornicire. Mai precis, din decembrie 1998, cand un grup de cetateni din Falesti au decis sa fondeze o organizatie ecologica pentru copii si tineri cu scopul atragerii lor in activitati de ecologizare a localitatii. Din start ne-am propus niste idealuri si pot sa spun ca visele noaste s-au materializat. Aceasta este posibil doar daca exista interes, dorinta.
Am realizat doua proiecte foarte importante pentru noi si comunitate, chiar daca aceasta inca nu realizeaza pe deplin importanta implicarii societatii civile in solutionarea unor probleme de mediu. Primul proiect a fost practic lansarea noastra in activitati ecologice - "Impactul mediu - sanatate", realizat in partenereat cu Centrul de Igiena si Medicina Preventiva din Falesti. Astfel, am devenit cunoscuti printre autoritatile locale si centrale de mediu, am intrat in cercul organizatiilor ne-guvernamentale de mediu. Importanta celui de-al doilea proiect este de netagaduit, fapt recunoscut de toti ecologistii din Moldova. Este vorba de recultivarea ecologica prin impadurire a terenului fostei rampe de gunoi din oras, activitati ce au demarat in baza unei colaborari cu Institutul de Stiinte Reale din Moldova, Agentia Teritorial-Ecologica Balti, Directia Judeteana Balti Protectia Mediului si Gestionarea Resurselor Naturale, cu institutii mass-media. Si aici nu putem sa nu vorbim despre Agentia Canadiana pentru Dezvoltare Internationala, Fondul Ecologic National, REC-Moldova, care au inteles importanta efectuarii acestor lucrari in orasul nostru.
De cele mai multe ori oamenii isi propun obiective ireale, irealizabile. Am crezut ca nu vom gasi forte, mijloace pentru realizarea acestor intentii. Autoritatile locale nu intotdeauna sunt la curent cu actele normative si legislative, nu intotdeauna vin in intampinarea persoanelor care vor sa rezolve o problema de mediu. Uneori poti auzi replici de felul: interesul unei organizatii neguvernamentale este legat de granturile obtinute si mai putin de sanatatea populatiei. Alteori, birocratia noasta moldoveneasca ne face sa batem drumuri prin instante pentru avize si autorizatii, incat ar parea ca este mai usor sa lasi totul balta. Dar nu pentru aceasta ne-am inclus in procesele de protectie a naturii. Nu pentru a vorbi, desi discutiile sunt utile, ci pentru a rezolva o problema locala. Prin solutionarea problemelor locale si pune inceputul pentru rezolvarea problemelor globale de mediu.

Ludmila Fedotov, OT Comrat:
- Organizatia noastra a fost creata in 1999, la un an de la Conventia Aarhus. In aceasta perioada am activat intens si avem si rezultate. Am reusit sa completam randurile membrilor ONG-ului nostru cu voluntari din mediul studentilor si al populatiei, specialisti in diverse domenii. Am realizat proiectul "Educatia ecologica a tinerilor din sudul Moldovei", am desfasurat conferinta stiitifico-practica "Problema bazinului raului Ialpug", precum si numeroase seminare, training-uri pentru specialisti, pentru reprezentantii administratiei publice locale.
A devenit o traditie ca de doua ori in an - primavara si toamna - sa organizam actiunea "Bugeacul Verde" care presupune plantarea arborilor si arbustilor. Membrii organizatiei participa in cadrul seminarelor organizate de MEM si REC.
In fiecare iarna desfasuram training-uri pentru specialistii din gospodariile agricole in problema protejarii si pastrarii biodiversitatii. Publicam articole in presa locala, suntem invitati in calitate de specialisti la radio si televiziune.
Conventia Aarhus a oferit posibilitatea de a ne reuni in rezolvarea problemelor de mediu cu organizatiile statale. Consider ca aceste intruniri de rang international vor facilita accesul la informatia ecologica nu doar pentru specialisti, ci si pentru populatie. Este o posibilitate pentru ecologisti, care prin participarea la aceste conventii pot influenta situatia ecologica nu doar pe plan local, dar si international.