Este cel mai mare lac din Republica Moldova avand o suprafata de 2100 ha. A aparut in perioada postwiurmica, a evoluat deci pe parcursul ultimilor 10 mii ani ai holocenului, si-a pastrat forma naturala si componentii constituitivi pana in anii saizeci ai secolului XX, adica pana la intentia exasperanta a omului de a transforma intreaga zona a vaii Prutului de Sud in agrocenoze. Pana la acest moment lacul Manta avea o adancime a apei de 6-8 m, alocuri ajungea pana la 10 metri, apa fiind curata, transparenta. Era "imbracat" pe deasupra cu plauri, ce constituiau insule plutitoare, create prin dezvoltarea pe parcurs de secole a rizomilor de stuf, inchegati cu radacinile multor alte specii de plante semiacvatice, in special ferigi de balta. La suprafata - plaurii erau acoperiti cu compusi anorganici si organici, aparuti in urma descompunerii de fiecare an a frunzelor de trestie si a altor componenti floristici. Plaurii cu suprafata pana la zeci de hectare divizau spatiul acvatic in mai multe lacuri mai mici, numite in popor: Rotunda, Coada Vulpei, Badelnic, Dracele Marioara, Fontan etc. Aici isi construiau cuiburile mii de pasari anseriforme, limicole, raliforme, cioconiforme si multe altele, iar din neamul mamiferelor se amplasau: vidre, nurci, bizami, arvicole, sobolani. Patrundeau si pisici salbatice, mistreti, unelocuri si caprioare din valea umeda de alaturi, acoperita cu arbori si stuharii, ce intra in zona de granit cu Romania. Apa lacului era plina cu peste. Actualii pescari batrani de pe aici afirma ca anual se pescuiau de la 3 pana la 5 mii tone de peste, care hranea sate din jur, capitala republicii - Chisinau, partial si alte orase. Dupa informatia stiintifica pe care o posedam in zona aceasta de vale umeda se intalneau si asa specii rare si foarte importante ca: soimul dunarean, acvila tipatoare, acvila pitica, pasari care la ora actuala au disparut.
Factorii negativi antropici de prin anii saizeci ai secolului XX au inceput an la an sa distruga complexul natural intrazonal al vaii Prutului, transformandu-l in suprafete agrare.
Inceputul anilor nouazeci s-ar fi parut ca-i perioada izbanzilor in lupta pentru restabilirea zonelor naturale, mai ales a celor umede, a complexelor biocenotice, a florii faunei. Acest inceput cu congrese internationale, conferinte stiintifice, zeci de legi primite de Parlamentul Republicii, cu aparitia institutiilor inalt puse de stat a caror misiune - protectia mediului, parea a fi cel mai importanta.
Astfel, in componenta complexului Bazinului Dunarean a fost incus si sectorul de jos al raului Prut, unde se afla si lacul Manta.

Pericol pe lac
Privind lucrurile din punct de vedere al finantarii proiectelor, am putea crede ca acest lac se afla la ora actuala intr-un stadiu de inflorire. Mai multe institutii internationale donatoare ca PNUD, TACIS etc. au oferit surse considerabile in realizarea problemelor ecologice acute ale vaii Prutului. Nu putem spune ce s-a realizat in alte sectoare, cert este insa ca lacul Manta a fost neglijat, deoarece lucrari de mastab mare, care se cer aici, nu au fost efecuate.
Are loc un proces de disparitie totala a acestui lac si de inlocuire cu imasuri uscate, acoperite cu saruri. Acesta contribuie la disparitia celor mai importante specii de plante si animale acvatice, semiacvatice si caracteristice spatiilor umede intrazonale.
Una din cauzele principale care duce la aceasta dezagreabilitate este nereglamentarea procesului de patrundere a apei din raul Prut in lacul Manta si de scurgere din lac in rau.
Recent procesul de scurgere a apei din lac in rau este mai intens si nereglamentat ceea ce duce la secarea rapida a lacului. Situatia determinata in luna iunie-iulie anul curent este urmatoarea:
? suprafata acoperita cu apa venita din raul Prut s-a micsorat considerabil cu aproximativ 60%.
? in interiorul spatiului acvatic au aparut suprafete mari inmalite, practic lipsite de apa;
? adancimea maxima a apei in lac este de 50-60 cm;
? o mare parte din suprafata lacului este lipsita complet de apa si transformata in zona uscata de imas pe alocuri marginita de suprafetele acoperite de trestie si papura.
Cercetarile florofaunistice efectuate de noi in situatia data au stabilit disparitia completa sau reducerea numerica a mai multor specii de plante si animale acvatice, dar si specifice vailor umede. Spre exemplu, din componenta algelor au disparut: Cladophora fructa, Rhiziolonium hieroglyphycum, speciile de Tribonema, oedogonium, care constituiau partea suficienta a nutritiei multor specii de pasari si pesti. In schimb, in locul lor au inceput sa se dezvolte in cantitati exagerate unele specii de cianofite ca: Microcystis aerruginosa, Aphanizomenon flos-aquae, Anabaena spiroides, care provoaca fenomenul "infloririi apei" in timpul caruia majoritatea animalelor acvatice, in primul rand, pestii fitofili se intoxica. Tocmai din cauza aceasta s-a redus la minimum numarul unor specii de pesti (sazanul, platica, somnul) dar si de rati salbatice (rata cu ochi albi, rata lopatar, rata cantatoare).
Al doilea factor negativ este cel antropic, care influenteaza pe tot parcursul anului. In spatiul impadurit dintre lac si Prut, apreciat de noi ca sector de inmultire a multor pasari se transfera in bazinele acvatice din partea dreapta a Prutului. In situatie de disperare au ajuns vidrele, nurcile si bizamii, prinse de braconieri pentru blana lor scumpa, dar si lipsite de conditii de reproducere.

Primii pasi
Desigur, oricine ar citi acest articol va intreba: ei bine, dar ce ati reusit voi - savantii, specialistii in materie, sa realizati pe teren si ce credeti ca s-ar mai putea de intreprins.
Au fost introduse doua specii de alge verzi macroscopice - Enteromorpha prolifera si Chactomorpha linum, care produc o biomasa suficienta intr-un timp relativ restrans si sunt intens folosite de pesti fitofili si de pasari acvatice.
A treia specie noua introdusa a fost Spirulina plantesis, dar care nu s-a acomodat din cauza nivelului mic al apei. Alte trei specii de plante plutitoare din grupul Spirodella, Polyrhiza, Salvinia natans si Rhiccia fluviatilla, au fost aduse din zonele de mai la sud. Sunt specii cu inalte calitati trofice, continand 54-55% de proteine de cea mai inalta calitate. Au fost pregatiti rizomii de plantare in luna august a speciilor inalt pretuite, dar aflate pe cale de disparitie, ca Nimphaea alba si Nuphar luteum.
Cat priveste succesele dobandite in domeniul faunistic, ele sunt mai evidente, a fost ascendat cu aproximativ 30% numarul de rati salbatice. Aici intra si specii rare ca rata sulitar (Anas acuta), rata pitica (Anas crecca), rata lopatar (Anas clupata), rata cu ochiul alb (Aythia niroca). Cel mai important dupa parerea noastra este aceea ca, specia tiganusul (Plegadis falcinellus) inclusa in componenta pasarilor sfinte egiptene, ocupand cuiburile noastre din stuharie, a atins un numar stabilit de noi de peste 500 exemplare. Un atare efectiv numeric, aceasta specie inclusa in Cartea Rosie nu a atins niciodata. Cu mult a crescut si numarul egretei albe, dar si a starcului galben.

Un viitor Parc National
Dupa parerea noastra pentru prelungirea existentei lacului si mentinerea biodiversitatii este absolut necesara constructia in capatul canalului de scurgere din lac in Prut a unui baraj cu lungimea de circa 200 m si inaltimea de 1,5-2 m. Aceasta in scopul reglarii nivelului apei in timpul vegetatiei.
Zona acvatica a lacului Manta necesita a fi transformata intr-o gospodarie piscicola de tip european, creandu-se toate conditiile pentru viata celor mai inalt apreciate soiuri de pesti. In cazul mentinerii constante a nivelului apei in lacul Manta anual s-ar putea creste in baza nutritiei naturale circa 500-600 tone de peste cu un efect economic de 3-4 mil. lei anual.
Crearea in situatia data a unei gospodarii piscicole de tip european cere cheltuieli mari: curatirea unor portiuni a lacului de mal, excluderea algelor otravitoare, care la ora actuala predomina, introducerea algelor nutritive pentru pesti ca suport trofic, introducerea si aclimatizarea speciilor, dar si a raselor de pesti cu inalte calitati gustative.
Desigur realizarea acestor lucrari necesita o suma considerabila, insa efectul final al lacurilor va acoperi sumele cheltuite intr-un rastimp foarte scurt transformandu-se in venituri esentiale. Ca exemplu, oferim situatia din Cehia, bugetul statal al careia include 19% de venituri din sursele cinegetice si piscicole.
Suntem de parere, ca zona vaii umede, care margineste Lacul Manta, inclusiv si gospodaria piscicola de mai la nord, incluzand in acest spatiu si o portiune relativ mica a lacului, sa fie transformata intr-un Parc National de tip occidental, in scopul restabilirii si mentinerii pe un timp indelungat a speciilor rare si pe cale de disparitie de plante si animale, tipice vailor intrazonale.

Mina LOZANU,
doctor habilitat in zoologie, profesor. Om emerit, laureat al Premiului de Stat
Vasile SALARU,
doctor habilitat in botanica, profesor. Om emerit, membru cor. al ASM