Ecologia incepe aici - SalvaEco.org  

Colinde de Crăciun
Despre noi
Echipa
Activitati
Proteste
! Sfaturi Ecologice
Sarbatori Ecologice
Galerie Foto
Awards
Legislatia Ecologica
Turism
Finantari
Programe de finantare
Galerie Foto
Ecotopia Photo
Plante rare
Plante Medicinale
Insecte rare
Promovare

Intre sarma ghimpata si dragostea de mama

In penitenciarul de la Rusca 30% dintre femei sunt inchise pentru omor, iar 40 la suta pentru furt
Varsta condamnatelor este tot mai tanara
Timp de jumatate de an la Rusca au venit 129 de condamnate si au plecat 90
Societatea Internationala a Drepturilor Omului - Sectia din Republica Moldova aduce lumina in sufletele condamnatilor

"Sunt eu, mama ta, ma tii minte?"

Detinuta N. se repede la baiatul ei de trei anisori. "Sunt eu, mama ta, ma tii minte?". Se apropie de copil repetand aceleasi cuvinte. Il ia in brate. Valentin nu o recunoaste. Plange, se smulge de la pieptul ei si fuge. Mama, cu fata scaldata in lacrimi, il readuce alaturi. Scoate din sacose bomboane, jucarii, hainute, povesteste despre bunica.
Mama lui Valentin are 21 de ani si este inchisa la penitenciarul de femei din satul Rusca. Nu si-a vazut baietelul de aproape doi ani. Cand a fost inchisa, la 17 ani, era deja in ultimele luni de sarcina. A nascut la maternitatea din Hancesti. Desi, conform legii, femeile detinute la Colonia de corectie cu regim comun de la Rusca au dreptul timp de trei ani la concediu de maternitate, putine se folosesc de acesta. Cand Valentin a implinit un an si jumatate si N. a hotarat ca va fi mai bine daca odorasul ei va sta la casa de copii, nu la inchisoare.
Detinuta N., ca si majoritatea condamnatelor, a ajuns la Rusca nu de viata buna. Pentru ca in familie traiau greu, muncea si ea pe unde se nimerea. Printr-un concurs de imprejurari a savarsit un omor. Pedeapsa - 10 ani privatiune de libertate.
A asteptat cu infrigurare clipa cand il va putea strange in brate pe Valentin. A muncit pentru a putea sa-i procure cadouri. Era sigura ca o va recunoaste. "Cum sa nu tina minte mangaierea mamei, cum sa uite cantecelul de dor pe care i-l cantam?", se intreba in adancul sufletului N. Cand auzea acel cantec Valentin intotdeauna izbucnea in plans. Si acum, dupa aproape doi ani, a avut aceeasi reactie. "Si-a amintit, el tine minte!", rostea bucuroasa mama.
"Am gresit. Daca ati sti cat de rau imi pare. Mi-i foarte greu sa stau deoparte de copilul meu. Dragostea de mama este un sentiment prea puternic. Imi iubesc baietelul si vreau sa fiu cat mai repede alaturi de el. L-am dat la casa de copii pentru ca aici el era izolat, devenise foarte vulnerabil, se speria de toata lumea. Desi alaturi de mama, dar intre patru pereti, viata lui avea sa fie un chin. Sunt fericita ca am putut sa-i spal hainutele, sa-l mangai, sa-l hranesc, sa-l leagan ca sa adoarma", spunea cu emotii detinuta N.

SIDO-SRM: prietenul fidel al detinutelor

Marea majoritate din cele circa 300 de femei detinute la Colonia de corectie cu regim comun de la Rusca fac parte din paturile social vulnerabile ale societatii. Multe dintre condamnate au pierdut orice legatura cu lumea de dupa sarma ghimpata, fie pentru ca au fost date uitarii, fie nici nu aveau rude. Pentru unele relatia cu familia ramane in continuare cel mai pretios lucru.
La inchisoarea de la Rusca isi ispasesc pedeapsa femei din toate colturile republicii. Costul biletului pana la inchisoare este destul de costisitor pentru membrii multor familii, de aceea vizitele sunt extrem de sporadice. Exista cazuri cand mamele nu-si vad copii cate opt ani in sir. Chinurile despartirii sunt de nedescris, la fel si bucuria reintalnirii.
Valentin nu a fost singurul care in acest sfarsit de august a venit la mama lui. Impreuna cu el, in acelasi microbuz al Societatii Internationale a Drepturilor Omului - Sectia din Republica Moldova (SIDO-SRM), s-au aflat inca 15 copii ai altor detinute. Liubov Nemcinova, presedintele Societatii, spune ca este foarte dificil de a organiza aceste vizite, dar numai datorita sustinerii financiare a Comisiei Europene reusesc sa aduca lumina in sufletele detinutilor. "Condamnatii nu detin informatii despre eventualul loc de aflare al copiilor. Dureaza mult pana gasim cate un punct de reper. Colaboratorii si voluntarii nostri sunt nevoiti sa intretina indelungi discutii telefonice, sa viziteze diferite institutii pentru copii, sa mearga in sate in cautarea rudelor detinutilor. Majoritatea nu dispun de telefon si fara ajutorul primariilor, al vecinilor ar fi aproape imposibil de gasit copiii. In unele cazuri minorii au fost luati de rude, care nu le permit sa-si viziteze mama sau tata. Altii sunt prin internate, case de copii, vagabondeaza pe strazi fara de veste", spunea Liubov Nemcinova. La fiecare vizita familiile primesc pachete cu produse alimentare pe care le folosesc in timpul intrevederii, li se fac gratuit poze.
Societatea Internationala a Drepturilor Omului - Sectia din Republica Moldova reprezinta puntea de legatura intre detinuti si familiile acestora. SIDO-SRM este prietenul fidel al femeilor detinute si al copiilor acestora, organizatia promoveaza umanizarea delincventei juvenile in coloniile de reeducare si in institutii specializate, acorda ajutor umanitar sarmanilor, contribuie la sporirea gradului de cunoastere a drepturilor omului. Numai datorita psihologilor SIDO-SRM, in rezultatul discutiilor telefonice cu copiii condamnatilor, s-a reusit schimbarea atitudinii negative fata de mama sau tata, eliminarea temerilor asupra viitoarei intalniri.

50 de condamnatela 120 metri patrati

Printre detinutele Coloniei de corectie cu regim comun de la Rusca, la sfarsitul lui august 2003, se aflau opt minore si patru recidivisti deosebit de periculosi. Igor Barladeanu, sef adjunct pe lucrul educativ, zice ca la fiecare vizita a diferitor delegatii sunt atentionati ca minorele trebuie izolate de condamnatele mature. "Ceea ce am reusit este sa le acordam o sectie aparte, insa ele comunica. In general, conditiile de trai al condamnatelor sunt insatisfacatoare. Ar trebui sa extindem suprafata locului de trai al detinutelor, dar nu avem bani pentru reparatia altor sectii. Fiecarui condamnat, conform standardelor europene, trebuie sa-i revina 4 m.p. La Colonia de la Rusca, intr-o sectie de aproximativ 120 m.p. se afla si cate 50 de condamnate".
Psihologul superior al penitenciarului, Tatiana Plamadeala-Grigoras, spune ca este firesc ca minorele sa fie detinute separat, dar in conditiile actuale, cand la Rusca se afla unica institutie penitenciara pentru femei, lucrul acesta este practic imposibil. "Cele 8 minore sunt antrenate intr-un lucru intensiv cu psihologul. Lucrez mai ales asupra aspectului comunicarii cu maturii, pentru ca ele sa nu cada sub influenta condamnatelor cu viziuni negative asupra vietii". Psihologul mentiona ca majoritatea minorelor de la Rusca provin din familii defavorizate, incomplete, sunt batute de soarta, iar la colonie le-au adus necazurile. Ele sunt foarte prietenoase, unele din ele au gasit intelegerea pe care nu au avut-o acasa.
Tatiana Plamadeala-Grigoras spune ca ajungand intre peretii inchisorii persoana condamnata se schimba, fie spre bine, fie spre rau. "Unele femei, analizand toate evenimentele si actiunile, se regasesc pe sine si incep sa priveasca lumea cu alti ochi, traiesc cu multe sperante. Altele, in functie de conditia psihica, nu pot suporta mediul restrans si cad in depresie, dupa care este foarte greu s-o readuci intr-o stare moral-psihologica stabila". Munca psihologului a devenit si mai eficienta o data cu modernizarea laboratorului psihologic, care, prin sustinerea financiara a SIDO-SRM, a fost dotat cu tehnica video si audio, cu materiale didactice, casete video si audio pentru lucrul cu detinutele. Dna Tatiana spune ca nu toate condamnate inteleg misiunea psihologului, oricum ea depune maximum de eforturi pentru a influenta pozitiv pe fiecare.

Loc de intalnire cu mama

Nu e deloc exagerata spusa ca Societatea Internationala a Drepturilor Omului - Sectia din Republica Moldova a devenit prietenul fidel al detinutelor si al copiilor acestora. Dupa ce au obtinut, prin mari dificultati, dreptul ca detinutele, la intrevederile de scurta durata, sa fie alaturi de copii, dar nu sa comunice prin ferestruica (n.a. regula generala), dupa ce au oferit posibilitatea condamnatelor de a merge la un psiholog, caruia sa-i impartaseasca problemele, sa ceara un sfat, acum membrii SIDO-SRM planifica sa deschida in sala de intrevederi o odaie a copiilor. "Intalnirea cu mama trebuie sa ramana in sufletul copilului un lucru frumos si curat. Pentru a le crea o atmosfera familiara, o bucurie a reintalnirii vrem sa facem o odaie destinata copiilor. Aici, intre jucarii, intalnirea cu mama va deveni mai calda, mai fericita", spunea Libov Nemcinova. SIDO-SRM va efectua, concomitent, reparatia capitala a salii de intrevederi. Dna Liubov imi spunea, cand intraseram in bucatarie (tablou general: din coridor, fara vreo usa de separare intri in bucatarie, de unde peste tot se emana mirosuri de mancare preparata de detinute pentru rudele venite la intrevederi. Teracota cazuta de pe pereti. Pe sfoara intinsa deasupra plitei - cateva hainute de copil, spalate cu drag de mama si puse la uscat), ca aici totul va fi frumos si curat, detinutele vor avea dus, WC.
Reparatii curente - iata ce-si permite sa efectueze an de an administratia coloniei de la Rusca. Seful adjunct Igor Barladeanu spune ca Departamentul Institutii Penitenciare nu prevede in buget bani pentru reparatie. "Procentul finantarii in raport cu necesitatile este de aproximativ 40 la suta, astfel ca tot ce reusim sa facem in penitenciar este cu eforturile detinutelor, din contul banilor pe care-i castiga ele la muncile agricole sau in sectorul nostru de producere (25% din suma castigata ii revine condamnatei)". Igor Barladeanu a opinat ca rolul sponsorilor in crearea bunelor conditii de trai a condamnatelor este incontestabil.

In loc de epilog

Avea 16 ani. A venit la Rusca necajita, slaba, murdara. A fost judecata pentru ca a dat foc unei claie de paie, in semn de rafuiala ca patronul nu i s-a platit munca. Si-a ispasit pedeapsa timp de jumatate de an. Era foarte muncitoare. Aici si-a gasit linistea sufleteasca. Provenea dintr-o familie dificila, cu parinti alcoolici, care o impuneau sa lucreze, iar seara sa le aduca banii.
In ziua eliberarii, la poarta penitenciarului o astepta unul dintre parinti. A iesit impreuna cu un colaborator al penitenciarului, care i-a zis la revedere. Cand si-a vazut parintele fata a luat-o la fuga, inapoi spre intrare. "Mai bine la inchisoare, decat acasa!". Nu a avut incotro, a plecat la ai sai.
Problema acestei fete, precum si a tuturor detinutilor este ca la eliberare sunt lasati din nou in voia sortii. Nimeni, absolut nimeni nu se intereseaza de ei. Desi statul prevede o indemnizatie unica care trebuie oferita de Oficiile de Utilizare a Fortei de Munca, multi nu primesc acesti bani. O data ce condamnata a iesit de la inchisoare lantul se rupe. Integrarea sociala este egala cu zero. Aceasta este si una dintre cauzele recidivelor. La Rusca problema este resimtita acut, caci destule sunt condamnatele care recidiveaza de 7-8 ori. Igor Barladeanu spune ca unicul lucru pe care-l poate si il face administratia este de a acorda, la eliberare, un mic ajutor material femeilor din familii vulnerabile si de a achita drumul pana la locul de trai. In continuare, persoana este fosta detinuta si alte structuri sociale trebuie sa aiba grija de viata ei.

Lilia CURCHI

  Sursa: Revista Natura
   
Ultimul numar al Revistei Natura

Publicatie de Ecologie, Turism si Cultura

Suntem datori, cat mai urgent, sa rezolvam problema poluantilor organici persistenti. detaliidetalii

"Spaima moliilor", imbatatoarea floare de levantica este totodata un remediu de sanatate, prea putin cunoscut detaliidetalii

Nedumerirea muzicantului Odata am fost intrebat de un muzicant: - Cum crezi, paianjenilor le place muzica? - N-am avut prilejul sa-i vad in calitate de melomani... detaliidetalii

Oamenii de cultura sunt alesii Celui de Sus pentru a lumina sufletele oamenilor detaliidetalii

Vezi arhiva Revistei Natura

 





 
Orice în favoarea naturii
Articolele si stirile de pe acest site nu angajaza decat responsabilitatea autorilor lor, si nu reflecta in mod necesar opinia SalvaEco. Reproducerea integrala sau partiala a oricarui material fara acordul scris echipei SalvaEco sau a autorului este interzisa.

© 2002-2024 All rights reserved "SalvaEco"
Gazduire și Domeniu - vt9 – Agence Web
Version 1.5.5,1274