| Vreau de la bun inceput sa spun, ca analiza 
              activitatii inspectorilor din centru si teritoriu lasa o linie vizibila 
              de reinnoire, influentata de actiuni mai ponderative in ramura controlului 
              ecologic de stat. In comun cu specialistii din alte ministere si 
              departamente s-au depus eforturi de conservare a mediului, de gospodarire 
              juridica a resurselor naturale, de cooperare ecologica internationala. 
              S-au obtinut unele rezultate in monitorizarea proceselor desfasurate 
              in scopul combaterii braconajului si taierilor ilicite a padurilor, 
              utilizarii bogatiei subterane, a preparatelor chimice fitosanitare 
              si altele. In acest sens as pune la dispozitia cititorilor cateva 
              cifre privind activitatea de control ecologic in teritoriu. Au fost 
              cuprinse in aceasta activitate peste 217 mii de intreprinderi si 
              organizatii, intocmite si expediate judecatoriilor 12,4 mii procese 
              verbale in baza carora s-au aplicat sanctiuni administrative sub 
              forma de amenzi si recuperari de prejudicii cauzate factorilor de 
              mediu in suma de 2 mln. lei. Tot la acest compartiment as mai adauga 
              pe cei 2,6 mii infractori prinsi in delict, care au ridicat toporul 
              si armele de foc asupra arborilor si animalelor ce populeaza campurile 
              si padurile acestui pamant. Tot mai vizibile si simtitoare sunt 
              masurile de renovare ale plaiului natal. De exemplu, suprafetele 
              acoperite cu vegetatie forestiera s-au extins in anul 2002 cu 7,3 
              mii ha, pe cand din 1997 si pana in 2001 astfel de paduri s-au sadit 
              doar 10 hectare. Mai pronuntat se intreprind masuri de regenerare 
              a padurilor, fiind efectuate pe o suprafata de 3,3 mii hectare, 
              se reincep unele lucrari de combatere a bolilor si vatamatorilor 
              vegetatiei forestiere, s-au oprit taierile excesive de alta data 
              din padurile fondului silvic, care in timpul de fata se fac doar 
              sub supravegherea agentiilor teritoriale ecologice.Se amelioreaza terenurile impadurite gestionate de primarii, chiar, 
              daca in acestea, pe alocuri, cei cu securea in mana actioneaza inca 
              obraznic. Se intreprind actiuni de redresare a situatiei in rezervatii, 
              in raza monumentelor naturii, unele si pana acum, pe alocuri, servesc 
              ca depozite stihiinice de deseuri ori pe teritoriul lor continua 
              pasunatul, nu sunt marcate cu borne de hotare (recifele Branzeni, 
              defileul Buzlanesti, judetul Edinet). Si s-o spunem fara sa ezitam, 
              ca cele mai mari suferinte cad pe monumentele de arhitectura peisagera 
              (inclusiv parcurile Taul, Mandac, Pavlovca, Ivancea, Harbovat, etc.). 
              De exemplu, parcul Harbovat din Anenii Noi este un parc dendrariu 
              de o importanta stiintifica deosebita, insa el azi seamana cu o 
              padure parasita, in care pe parcursul ultimilor 7 ? 8 ani nu s-au 
              efectuat lucrari de ingrijire si el si-a pierdut valorile stiintifica, 
              estetica si ecologica.
  O pondere deosebita s-a semnalat la protectia resurselor piscicole. 
              De catre inspectorii piscicoli a fost populat lacul Dubasari cu 
              puiet de fitofagi in numar de 120 mii de exemplare, la un pret de 
              peste 60 mii lei, iar in Costesti ? Stanca au fost instalate 1500 
              de cuibare artificiale pentru depunerea icrelor. Se lucreaza in 
              directia acordarii cu Romania si Ucraina a problemelor de amortire 
              vremelnica a pescuitului industrial si amatoresc in apele r. Nistru 
              si Prut, s-a intensificat controlul de stat asupra pestelui adus 
              ilicit la pietile republicii din Ucraina. La acest compartiment 
              as mai trage atentia asupra unui moment. Celui uman. Multi cetateni 
              inca sunt indiferenti de soarta naturii, de bogatiile florii si 
              faunei lasate noua de stramosi si intreprind actiuni barbare fata 
              de acestea. Cum altfel se poate de inteles actiunile maistrului 
              silvic, Ion Bucatari, din ocolul silvic Floresti, care a taiat ilicit 
              297 de arbori de stejar, artar si salcam, aducand padurilor un prejudiciu 
              de peste 48 mii lei, sau responsabililor SA ?Drumuri Soroca?, care 
              n-au asigurat paza perdelelor forestiere a drumului auto ?Holosnita-Grigorauca? 
              si din care s-au taiat ilicit 300 de arbori de nuc, pagubele fiind 
              calculate la o suma de peste 70 mii lei. Cu regret, astfel de cazuri 
              nu sunt unice.  Continua procesele de dehumificare a solului, iar ingrasamintele 
              organice in loc sa fie incorporate in sol se arunca la intamplare 
              pe margine de drumuri, rape, in fasii forestiere de protectie. In 
              multe gospodarii agricole se practica arderea miristii, procedeu 
              ce contribuie la degradarea a solurilor si asa degradate. Investigatiile 
              de laborator ale terenurilor aferente depozitelor de chimicale, 
              care in cea mai mare parte sunt demolate arata o poluare excesiva 
              a solurilor (com.Boscana, Ustia, Copaceni, Prepelita, Braniste si 
              a.) si constituie o depasire a normativelor de 7-35 ori (carbofos), 
              preparatele organoclorice 1,5 ? 9 ori.  O problema nerezolvata pana la capat este utilizarea pesticidelor 
              si reutilizarea deseurilor menajere si a celor nocive. Aici as spune, 
              ca trebuie de inasprit masurile de tragere la raspundere a agentilor 
              economici si a persoanelor fizice, care se poarta fata de acestea 
              cu iresponsabilitate.  Ca un conducator nou al Inspectoratului Ecologic de Stat voi face 
              totul ca masurile intreprinse de colectivul nostru sa fie efective. 
              Voi pune accentul pe rezolvarea problemelor practice de contracarare 
              a braconajului, taierilor ilicite, de instaurare a unei discipline 
              de munca la efectuarea controlului ecologic de stat, intocmirii 
              proceselor verbale si examinarii lor in instantele de judecata. 
              Vom tine sub control drastic activitatea inspectorilor ecologisti 
              din sistemul nostru, si daca vom observa parghii slabe le vom schimba 
              cu altele noi pentru a tine la nivelul curent puritatea mediului 
              ambiant. O deosebita atentie ce cere a da conlucrarii, mai ales, 
              cu judecatoriile sectoriale. Nu este normal cand inspectorii depisteaza 
              infractiuni nu din cele mai usoare, indeplinesc procese-verbale, 
              le expediaza organelor de drept, iar acestea le examineaza si aplica 
              prin decizii, amenzi simbolice a cate 18 lei, iar amenzile puse 
              nu se achita conform legislatiei in vigoare. De exemplu in perioada 
              anului 2002 s-au aplicat amenzi si recuperari a prejudiciului cauzat 
              mediului in suma de 2 mln.lei, dar incasati au fost doar 0,7 mln.lei. 
              Vom organiza in comun cu organele de drept niste seminare ori intalniri 
              de lucru privind majorarea eficientei activitatii contracararii 
              legislative a actiunilor distructive a infractorilor. Vom ridica 
              problema subordonarii gestionarii mediului in interesele dezvoltarii 
              durabile a tarii. Trebuie sa constientizam cu totii ca problemele 
              de mediu sunt prioritare in politica promovarii de stat si ca aceste 
              probleme sunt imposibil de rezolvat fara eradicarea saraciei.  Constantin GOLAN,Seful Inspectoratului Ecologic de Stat
 
 |