In august 1969 de catre colaboratorii Institutului de Geografie a Academiei de Stiinta din Republica Moldova, in timpul cercetarilor monumentelor naturale pentru o ulterioara protectie din partea statului, a fost descoperita o pestera, care mai apoi a fost numita in cinstea renumitului savant biospeleolog roman Emil Racovita. In aceasta expeditie a participat si savanta Vera Verina.

Pestera este situata nu departe de comuna Criva, judetul Edinet. Ea are doua intrari, una "Sudica", descoperita de catre V. Verina, cu diametrul de 2 m si alta "Nordica", cu inaltimea de 10 m si latimea de 6 m. Alaturi a fost descoperit si un izvor de apa minerala (apa caruia contine hidrocarbonati, sulfati, ioni de Na, Ca si Mn) cu debitul de 280 l/s. Institutul de Geografie a Academiei de Stiinte din Republica Moldova a propus protectia statala a acestei pesteri ca monument al naturii.

Din an in an crestea interesul pentru aceasta pestera, mai ales din partea speologilor, care aveau ca scop cartarea si explorarea galeriilor ascunse ale pesterii "Emil Racovita".

In 1977 Prezidiul Academiei de Stiinte din Republica Moldova, la cererea Comitetului Sovietului Ministrilor pentru protectia naturii a ordonat sectiei Geografie cercetarea pesterii: era nevoie de o explicatie stiintifica in problema acestui obiect natural unic si de a studia valoarea sa stiintifica si practica.

Aparitia si structura. Aparitia pesterii este legata de structura ei geologica si tectonica, de regimul apelor subterane si a climei teritoriului. Ea constituie rezultatul unor procese carstice care au avut loc in straturile de gips tartonian si care au o larga raspandire pe teritoriul tarii noastre. Dupa observarile facute in partea de nord a Moldovei si teritoriile apropiate acesteia, pe parcursul intregii dezvoltari istorice geologice, se caracterizeaza prin miscari tectonice destul de complicate, ale caror rezultat constituie aparitia unor nivele structurate in blocuri si microblocuri, cit si a unei retele complicate de crapaturi si goluri. In limitele acestora se observa dezvoltarea intensiva a proceselor carstice, formand grote si pesteri. Pestera "Emil Racovita" a aparut datorita anume acestor procese.

Primii pasi de studiere a pesterii. Prima cercetare "adevarata" a pesterii avut loc in perioada lunilor iulie-august 1977. Ea a fost efectuata de catre studentii Universitatii din Tiraspol sub conducerea savantei V.N.Verina. Scopul principal al acestor lucrari era alcatuirea hartii pesterii, studierea morfologiei si a volumului subteran, extragerea probelor de plante, animale cavernicole, studierea calitatii apei, efectuarea analizei aerului. Despre marimea salilor subterane descoperite ne putem da seama dupa denumirea lor: "Sala de o suta de metri", "Sala asteptarilor", "Soborul". Unele sali au primit denumirea in dependenta de statuetele create de catre natura, care aveau forme variate: "Sala Cainelui", "Sala Pinguinului", "Cimitirul Dinozaurilor" (vezi colectia de imagini). Lacurile cavernicole sunt denumite in dependenta de particularitatile de care dispun: "Lacul Dezamagirii Verde", sau in numele celor care le-au descoperit: "Lacul Studentesc", "Lacul Comsomolist". In ziua unionala a Sportului a fost descoperit lacul, care a primit denumirea "Lacul Sportivului".

In conformitate cu clasificatia genetico-morfologica a pesterilor dupa A.G. Ciniseva pestera "Emil Racovita" se atribuie tipului orizontal de labirinturi subterane. Printre golurile subterane ale pesterii "Emil Racovita" domina tunelurile, mai rar se intalnesc crapaturi conice sau forme, care amintesc constructia gotica. Cele mai importante sali se afla la intersectia crapaturilor tectonice din partea nord-nord-estica si vest-nord-vestica. Astfel de sali sunt: "Sala asteptarilor", "Cimitirul Dinozaurilor", "Sala de o suta de metri". Aceste sali ajung la o inaltime de 11 m, latime de 38 m si lungime 60 - 100 m. In "Sala asteptarilor" sunt cateva coloane pe care se sprijina tavanul. O coloana nu are legatura cu podeaua pesterii si de aceea este suspendata in aer.

Alte forme intalnite in pestera sunt "tuburile organului", care au diferita inaltime si diametru, precum si fantani, unele din ele fiind cu apa. Cea mai mare parte a lacurilor este situata de-a lungul liniei tectonice, care conduce de la Vest-Nord-Vest spre Est-Sud-Est.

In decursul expeditiei in aceasta pestera, efectuata de catre echipa noastra, au fost observate diverse forme ale reliefului subteran: conglomerate din cristale de gips, dealuri de forma conica, gauri pe pereti. Suprafata tunelurilor este acoperita cu argila lipicioasa, pe alocuri mult mai umeda si cu o retea de crapaturi. Grosimea medie a stratului de argila ajunge la valoarea de 0,5 m. Acest strat are mai multe nivele, cele maro schimbandu-se cu cele de culoare sura si chiar de culoare neagra.

Argila lipicioasa extrasa din pestera constituia, in general, un amestec din mai multi compusi - Ca, Cl, cuart s.a. Principalul component chimic din acestea constituie SiO2 (30-70%) combinat cu Al2O3 (10-40%). In pestera se intalnesc tavane cu mici formatiuni de tip stalactitic, care ajung la 30 cm. Deseori aceste stalactite se formeaza din geluri, care contin oxizi de Fe si Mg. Stalactitele observate sunt inca mici, urmand sa se formeze in decursul urmatorilor zeci de ani. Pe tavane putem observa stralucirea unor cristale denumite "perlele pesterii".

Criteriul climatologic a pesterii "Emil Racovita". Climatul acestei pesteri este deosebit si depinde de amplasarea geografica si structura morfologica a ei. Componenta aerului pesterii nu a fost studiat, desi exista careva ipoteze care afirma existenta in unele fantani a gazelor de azot si bioxid de carbon, care provin din adancurile Pamantului, deoarece in aceste locuri se respira mult mai greu. In alte sali, din contra, se respira mai usor ("Sala asteptarilor"). Temperatura si alti indicatori ai climatului pesterii au fost studiati in perioada lunilor iulie-august , cu ajutorul diferitor tipuri de termometre specializate. In depresiuni si mai ales in apropierea lacurilor temperatura era mica - 11-13?C, in timp de suprafata temperatura ajungea la +35?C.

Umiditatea relativa era inalta (95-100%). In locurile mai ridicate temperatura crestea pana la 21-22?C la o umiditate de 75-77%. Zilnic umiditatea nu se schimba mai mult de 2%, iar temperatura - 0,6?C. Temperatura minima inregistrata a fost de 8,8?C, iar temperatura lacurilor 10,8?C.

Viteza schimbului de aer nu s-a calculat din cauza lipsei unor aparate adecvate, dar directia curentului de aer dominant se determina in dependenta de forma stalactitelor de gel si in dependenta de directia in care se abatea flacara lumanarii.

Cercetarile efectuate cu scopul determinarii nivelului de radiatie, cu ajutorul roentgenometrului, au aratat b-radiatie in valoare de 0,05-5; g-radiatie in valoare de 0,01-0,2. Radiatia dominanta este g-radiatia 0,1-0,15. Valoarea maxima inregistrata a fost 0,2.

Lacurile. Sase lacuri relativ mari din cele 13 descoperite au fost minutios studiate. Apa lor este curata, cristalina, cu temperatura de 10-11?C. Malul la fundul acestor lacuri este steril. Adancimea lor este de la 0,5-2 m, iar suprafata de la 10-100 m2.

Flora si fauna. In crapaturile si depresiunile pesterii, strabatute de argila lipicioasa, se intalnesc viermi - Tubifex rivulorum Lamark. Flora in pestera este prezentata doar de unele ciuperci, in majoritate saprofite. Sunt specifice si ciupercile Crentrix polypora. Ele elimina o mare cantitate de oxid de Fe intr-o vezicula, care inconjoara hifele ciupercii. Aceste ciuperci se dezvolta intens si acopera toti peretii pesterii cu un strat de grosimea unui deget.

In unele locuri mai umede unde sunt si lacuri s-au intalnit unele crustacee inferioare (Gammarus, Asellus, Niphargus), deseori reprezentate de indivizi cu organe de vaz atrofiate. Pe branhiile asa-numitului "magarus de apa", a fost gasit un parazit Lagenophrys ampulla. La suprafata, in apa acumulata la fundul carierii de extragere a gipsului se intalnesc: Padura aquatica, Gammarus pulex Dc., Succinea amfibia Drap., Distomum macrostomum Puidophi.

In multe locuri ale pesterii, mai ales acolo unde tunelurile au fost bine prelucrate de apa, la temperatura de 15-22?C s-au gasit ciuperci interesante: ficomicete - ciupercile-alge, si scizomicete. Toate acestea reprezinta saprofite. Ele s-au stabilit pe ramasitele moarte ale plantelor si animalelor. Unele din ciupercile inferioare gasite aici se dezvoltau pe plante nimerite in pestera prin fantani si gauri, ce au legatura cu suprafata. De exemplu, un reprezentant al acrosiomicetelor a fost gasit pe o frunza de patlagina: saprofit cu fascicole negre (Diasporangium jonesianum Hohnk.). Acest saprofit poseda capacitatea de a straluci, avind culoarea surie, dupa stingerea lanternelor. A mai fost gasit Gimnoascus reesii Bak., de culoare oranj pe corpul mort al unui magarus-de-apa. In alt loc pe o bucata de hirtie au fost gasite asa ciuperci: Arthocladiela sp., Perenospora sp., Zygorhynchus molleri Vuill). Pe hirtia de carton de la termometru timp de cinci zile a crescut un adevarat covoras de Mucor mucedo L., cu sfere de culoare neagra pe la capete.

Evaluare si utilizare. Cercetarile stiintifice din pestera "Emil Racovita" au aratat ca golurile sunt amplasate in trei-patru nivele dintre care cel de jos se afla sub apa. Echipa a reusit sa treaca si sa topografieze fragmentul unui nivel mijlociu. Nivelul superior in multe locuri este blocat.

In urma cercetarilor s-a constatat ca pestera "Emil Racovita" are posibilitati mari de dezvoltare in domeniul speleoterapiei si speleoturismului, inclusiv si al turismului international. Aici ar putea fi creat un complex cultural-turistic, care ar functiona an imprejur.

La initiativa si sub patronatul Institutului National de Ecologie al Republicii Moldova, impreuna cu Institutul de Speleologie "Emil Racovita" din Bucuresti si colegii speleologi - din Franta si Belgia, in 1992 in aceasta pestera s-au demarat cercetari stiintifice complexe privind aspectele geologice, ecologice, biologice, evolutioniste, balneologice s.a. Importanta pesterii "Emil Racovita" este multipla - ca monument al naturii, zona de recreatie de importanta europeana, statiune balneologica (tratamentul multor maladii in interiorul acestei imense caverne cu un mediu curativ ideal).

In prezent in urma cercetarilor efectuate asupra acestei pesteri se afirma, ca: pestera "Emil Racovita" are peste 86 km de galerii descoperite si explorate pe parcursul tuturor acestor ani si este a treia pestera in gips din Europa dupa lungime. Initial pestera a fost o geoda - un gol carstic umplut cu apa, care in urma lucrarilor ce se efectuau in cariera de gips a izbucnit la suprafata, inundand imprejurimile pentru cateva saptamani.

Una din ultimele expeditii menite sa stabileasca starea actuala a pesterii a fost organizata de catre un grup de studenti de la Universitatea de Stat din Moldova. Echipa a fost ghidati de catre Vasile Butnaru, colaborator la institutul de geografie al A.S.M.

Diversitatea formelor de manifestare a vietii in asemenea pesteri este unica si vulnerabila, prezentand un interes stiintific deosebit. Expeditia de sondaj a starii actuale a pesterii ne-a adus la concluzia ca pestera se afla sub pericolul distrugerii in urma activitatilor de explorare a resurselor de gips. Excursiile haotice, necontrolate ale speologilor amatori si sportivi pun in pericol pastrarea echilibrului ecologic, original al acestei pesteri. Acum in orice colt al pesterii gunoi, murdarii pe pereti, in unele locuri sunt lasate inscriptii, multe cristale originale sunt scoase din pestera sau sunt pur si simplu distruse.