Sunt sigura ca fiecare dintre noi in copilarie s-a jucat in zapada, s-a dat cu saniuta, a facut bulgari si babe de nea. Unii chiar considera aceste momente cele mai fericite din viata si orice virsta ar avea admira cu mare placere cum fulgii de nea ca intr-un dans lin cad pe suprafata pamintului, si totul este de un alb imaculat de parca si-ar mai aduce aminte cineva sus ca mai existam. Dar totusi v-ati pus oare intrebarea ce e aceasta-zapada?
Zapada este o precipitatie solida alcatuita din cristale fine de gheata ramificate stelar sau neramificate uneori, cu simetrie hexagonala, a caror marime si forme depinde de conditiile de condensare a vaporilor. La temperaturi negative, nu prea joase, cristalele sunt induse cu o pelicula foarte subtire de apa lichida ceea ce avantajeaza sudarea si aglutinarea lor prin coalescenta, respectiv formarea fulgilor de zapada. La temperaturi foarte joase cristalele fiind uscate fulgii nu se pot forma. Fulgii de zapada, pe care cu totii ii admiram pentru frumoasele forme geometrice pe care le prezinta, constituie una din starile solide, sub care apa circula in atmosfera. De obicei fulgii de zapada au forma hexagonala, deoarece apa se cristalizeaza sub forma de hexagoane, dar uneori au forma unor bastonase, triunghiuri etc. Uneori ei pot ajunge chiar la dimensiune de citiva centimetri mai ales cind aerul din apropierea suprafetei pamintului are o temperatura mai ridicata de 00C, ceea ce da posibilitate fulgilor sa se uneasca intre ei. In functie de cantitatea de fulgi de zapada cazuta dar si de marimea lor se formeaza stratul de zapada.
Cunoastem importanta zapezii. Ea protejeaza de inghet culturile de toamna in iernile prea geroase, deoarece zapada este rea conducatoare de caldura. Cu ajutorul zapezii se mentine de asemenea echilibrul apei in natura, prin topire alimentind cu apa lacurile, marile si straturile superficiale ale pamintului.
De obicei zapada este necunoscuta ca precipitatie in zona cuprinsa intre paralele 300 lat. N. si S. Dar si dincolo de aceste limite zapada apare ca un fenomen mai putin obisnuit. De pilda in sudul Spaniei si al Italiei, in insulele Balcane, in Sicilia, Peloponez si Creta ninsorile sunt o raritate. In schimb in cazuri cu totul exceptionale, poate ninge zona tropicala. Astfel la 6 februarie 1906 ninsoarea cazuta in oaza El-Golea din Sahara a format un strat de zapada de 5-6 cm. O ninsoare abundenta a cazut intre 9-11 ianuarie 1920 la Ierusalim formind un strat de zapada de 1 cm!
In unii ani ninsorile sunt deosebit de abundente datorita unor conditii meteorologice care favorizeaza producerea acestor precipitatii solide. Astfel in zilele de 15-16 martie 1900, s-au format troiene mai mari de 2 m, iar ninsoarea cazuta la inceputul lunii februarie 1954 stratul de zapada a depasit frecvent 2m, iar troienele inaltate de viscol au ajuns pina la 4 si chiar 6 m. Bineinteles ca in aceste conditii zapada nu mai este folositoare pentru om; din contra, ea poate provoca numeroase pagube.
Dar cit oare cintareste un fulg de zapada? Pentru a pune in echilibru o balanta, care ar avea pe un taler o greutate de un gram, ar fi necesar ca pe celalalt taler sa asezam aproximativ... 10000 de fulgi de zapada. Totusi, atunci cind se depun intr-un strat gros si dens fulgii de zapada formeaza o masa foarte grea. Dovada: 1 m3 de zapada presata cintareste aproximativ 85 kg, iar 1 m3 de zapada presata este mai greu de peste 6 ori. Daca incercam sa facem bulgari de zapada, observa nu orice fel de zapada se poate presa. Exista o zapada afinata, ?usoara?, din care nu se formeaza bulgari, dar exista si o astfel de zapada, mai densa, cu o ?greutate? mai mare, care se poate presa cu multa usurinta. Diferenta dintre aceste 2 feluri de zapada consta in densitatea lor: prima are o densitate foarte mica (0,04-0,1 gr/cm3) in timp ce a doua are densitatea normala sau chiar mai mare, putind ajunge la 0,6-0,7 gr/cm3. Zapada normala are o densitate de 5 ori mai mica decit a apei.
Multa vreme, oamenii necunoscind procesul de formare a ninsorii interpretau gresit si atribuiau unei forte divine faptul ca uneori zapada nu avea culoare alba, stiuta de toata lumea. Pe data de 16 februarie 1929, in primele ore ale diminetii la Dorohoi (Romania) a cazut o zapada galbena. Din analiza chimica s-a constatat ca apa provenita din topirea zapezii contine o pulbere brun-galbuie, transportata cu ajutorul vintului tocmai din zonele desertice din sud-vestul Asiei si din nordul Africei. Sunt cazuri cind culoarea zapezii este rosie sau portocalie, daca contine micro-organisme sau oxizi de fier.
Si la sfirsit as vrea sa mai raspund la o intrebare: de ce totusi e atit de palpitant acest dans al fulgilor? S-a demonstrat ca fulgii de zapada cad cu viteze mult mai mici decit picaturile de ploaie (0,3-2,5 m/s), chiar atunci cind contin mase identice de apa. De aceea ocrotiti natura caci este atit de frumoasa...